Prolapsul genital apare când organele din bazin, cum sunt uterul, vezica sau rectul, coboară din poziția lor și se bombează în vagin. Simptomele merg de la un disconfort ușor la o senzație clară de greutate. Tratamentul începe cu exerciții și dispozitive, iar operația rămâne pentru cazurile rebele. MediciHub explică ce specialist alegi și cum te pregătești.
Pentru a înțelege ce face fiecare medic specialist, vezi explicațiile de pe MediciHub, apoi citește mai departe despre simptome și variante de tratament.
Cum recunoști prolapsul
Semnele cele mai des întâlnite sunt:
- senzația de greutate sau de presiune în zona pelviană, mai intensă spre seară;
- impresia că „ceva coboară” sau o bombare vizibilă la intrarea în vagin;
- scurgeri de urină la tuse, strănut sau efort;
- dificultăți la golirea vezicii sau a intestinului;
- disconfort în timpul raporturilor sexuale.
Unele femei nu au niciun simptom, iar prolapsul este descoperit întâmplător la un control ginecologic.
Gradele și ce înseamnă ele
Medicul vorbește despre grade, de la un prolaps ușor, care coboară puțin, până la unul în care organul ajunge la intrarea în vagin sau iese în afară. Gradul nu coincide mereu cu cât te deranjează: unele femei cu prolaps mic au simptome puternice, iar altele cu prolaps mare abia îl simt.
Cine are risc mai mare
Factorii obișnuiți sunt nașterile pe cale vaginală, menopauza, efortul fizic greu și repetat, constipația cronică și tusea de lungă durată. Dacă ai și afecțiuni care cresc presiunea în abdomen, discută și cu un medic de medicină internă, pentru că tratarea lor ajută și bazinul.
Opțiunile, treaptă cu treaptă
Medicul ginecolog alege împreună cu tine, în funcție de gradul prolapsului și de cât te deranjează:
- observarea, dacă nu ai simptome supărătoare;
- exerciții pentru mușchii planșeului pelvin, ideal învățate cu un kinetoterapeut;
- pesarul vaginal, un dispozitiv care susține organele;
- tratament local cu estrogen, în anumite cazuri după menopauză, la indicația medicului;
- intervenția chirurgicală, atunci când simptomele rămân importante.
Exercițiile nu readuc organele la loc în prolapsurile avansate, dar pot reduce simptomele și pot încetini agravarea. Contează execuția corectă, nu numărul de repetări. Pesarul se alege și se montează de medic, apoi se controlează periodic, ca să eviți iritațiile.
Operația are mai multe tehnici, iar alegerea depinde de organul afectat, de vârstă și de starea generală. Cere medicului să-ți explice avantajele și riscurile fiecăreia, inclusiv șansele ca problema să revină.
Ce poți face ca să nu se agraveze
Evită ridicarea repetată de greutăți, tratează constipația cu alimentație bogată în fibre și multe lichide, menține o greutate potrivită și cere tratament pentru tusea persistentă. Aceste măsuri nu vindecă prolapsul, dar scad presiunea asupra planșeului pelvin.
Când mergi urgent la medic
Mergi urgent dacă nu poți urina deloc, dacă ai durere puternică în bazin, febră sau sângerări neobișnuite, ori dacă organul ieșit în afară devine foarte dureros sau își schimbă culoarea.
Cum te pregătești pentru consult
Notează de când ai simptomele, ce le agravează și ce tratamente ai încercat. Întreabă ce grad de prolaps ai, ce variante ți se potrivesc, ce riscuri are fiecare și ce se întâmplă dacă aștepți. Spune sincer dacă îți dorești o sarcină în viitor, pentru că influențează alegerea.
Concluzie
Nu amâna consultul din jenă: prolapsul este frecvent și tratabil. Un control la timp îți dă mai multe opțiuni, iar pe MediciHub găsești întrebările utile pentru discuția cu medicul.
