Disponibilitatea promisă de un furnizor de găzduire sau de un serviciu online arată ce parte din timp funcționează serviciul. Un procent de 99,9% pare aproape perfect, dar permite în jur de 8 ore și 45 de minute de nefuncționare pe an. Pentru o firmă care vinde online sau primește cereri prin site, diferența dintre două procente aparent apropiate se traduce în ore concrete de clienți pierduți.
Câte ore de nefuncționare înseamnă fiecare procent de disponibilitate?
Fiecare „9” adăugat după virgulă reduce de zece ori timpul de nefuncționare permis. Calculul pornește de la cele 8.760 de ore ale unui an obișnuit și de la aproximativ 730 de ore ale unei luni medii.
| Disponibilitate | Nefuncționare pe an | Nefuncționare pe lună |
|---|---|---|
| 99% | circa 87,6 ore (3,65 zile) | circa 7,3 ore |
| 99,5% | circa 43,8 ore | circa 3,65 ore |
| 99,9% | circa 8,76 ore | circa 44 de minute |
| 99,95% | circa 4,38 ore | circa 22 de minute |
| 99,99% | circa 53 de minute | circa 4,4 minute |
Pentru un site de prezentare, 99,5% poate fi suficient. Pentru un magazin online sau o aplicație folosită de clienți în timp real, diferența dintre 99% și 99,9% este importantă, mai ales dacă pana cade într-o zi aglomerată.
Ce înseamnă SLA și ce conține de obicei?
SLA (din engleză, „service level agreement”) este acordul de nivel al serviciului, adică partea din contract care stabilește disponibilitatea garantată și ce primește clientul când aceasta nu este atinsă. Un SLA clar precizează:
- perioada de calcul, de regulă luna calendaristică, nu anul;
- ce se consideră nefuncționare: serviciul complet inaccesibil sau și funcționarea foarte lentă;
- excluderile, cum ar fi mentenanța anunțată, atacurile informatice sau erorile din codul clientului;
- compensația, aproape întotdeauna sub formă de credit pentru lunile următoare, nu de bani înapoi;
- procedura de reclamare: termenul în care clientul trebuie să ceară compensația și dovezile cerute.
Compensația acoperă de obicei doar un procent din abonament, deci nu ține locul pierderilor reale. Rolul ei este mai degrabă de a arăta cât de mult se angajează furnizorul.
De ce disponibilitatea reală a unui site e mai mică decât cea promisă?
Disponibilitatea reală a unui site e mai mică pentru că depinde de mai multe servicii legate în lanț, iar procentele lor se înmulțesc. Un site care are nevoie de găzduire, de serviciul de nume de domeniu și de o bază de date externă, fiecare cu 99,9%, ajunge în teorie la aproximativ 99,7%, adică la peste 26 de ore pe an în care cel puțin o verigă poate lipsi.
Diferența dintre domeniu și găzduire, două servicii care sunt deseori confundate, este explicată în articolul despre domenii și găzduire web. Expirarea domeniului, de exemplu, scoate site-ul din funcțiune oricât de bună ar fi găzduirea.
Cum se verifică independent disponibilitatea unui site?
Disponibilitatea se verifică independent cu un serviciu de monitorizare extern, care accesează site-ul la intervale regulate, de obicei la 1–5 minute, din mai multe locații. Monitorizarea făcută chiar de pe serverul furnizorului nu observă problemele de rețea dintre server și vizitatori.
- Se monitorizează pagina principală și o pagină care folosește baza de date, de exemplu căutarea sau coșul.
- Alertele se trimit pe două canale, de exemplu e-mail și mesaj pe telefon, către cel puțin două persoane.
- Rapoartele lunare se păstrează, pentru că sunt dovada folosită la reclamarea compensației.
- Se notează separat întreruperile scurte, de câteva minute, care se pot repeta și pot indica un server supraîncărcat.
Ce poate face o firmă mică dacă pana durează mai mult decât permite SLA?
O firmă mică poate reduce efectul penelor lungi printr-un plan simplu pregătit dinainte, nu doar prin compensația din contract. Planul include o copie recentă a site-ului și a bazei de date, păstrată în afara furnizorului, după principiul descris în regula 3-2-1 pentru copiile de siguranță, plus datele de acces la panoul domeniului, ca site-ul să poată fi mutat la nevoie.
La alegerea unui furnizor contează, pe lângă procent, istoricul public al incidentelor, programul suportului tehnic și existența unei pagini de stare a serviciului. Comparația dintre tipurile de găzduire din ghidul despre platformele de hosting web și variantele prezentate în articolul despre soluțiile de cloud pentru afaceri mici ajută la estimarea costului fiecărui nivel de disponibilitate. În general, fiecare „9” în plus costă vizibil mai mult, așa că nivelul ales trebuie pus în balanță cu valoarea unei ore de nefuncționare pentru firma respectivă.